La invitația Cinema City, am fost la avanpremiera filmului „STAR WARS: Ultimii Jedi”, în sala T IMAX de la Cinema City Shopping City Timișoara.

Filmul este în cea mai mare parte static. Deși toată acțiunea se construiește pe criza de timp și iminența războiului, implicit a morții, nimeni nu se grăbește. Incident, în stil specific hollywoodian, personajele neimportante, secundare mor, iar cele principale scapă la limită, ca prin urechile acului. Scenariul este în cea mai mare parte previzibil și deși legile fizicii nu se aplică mai deloc, rămân în picioare, totuși, efectele vizuale remarcabile. Și toate astea pentru a mai scoate un film din serie care să producă bani până la următorul.

Am apreciat încercarea de a introduce personaje noi pseudo-carismatice- Poe Dameron sau Rose Tico, deși cele vechi sunt șterse, mai ales prințesa Leia. Am apreciat, de asemenea, prezența scenelor comice. În schimb, m-a dezamăgit faptul că nici unul din personaje nu își pierde vreun membru în luptă.

Filosofia bazată pe ”forță” are tendința de a se unifica între cele două tabere cu personaje aprinse de conflicte interioare puternice: Kylo Ren și Rey  în interacțiuni romantice sau Luke Skywalker privind deciziile luate. Yin-yang sau dark side și jedi side rămân în echilibru, dezechilibrul este doar cel specific uman: cine deține puterea și cine e mai bogat?

 ”Lumea” din film ne arată că și dacă reușim să părăsim planeta pe care aproape am distrus-o, ne vom comporta la fel oriunde am merge, ca și când nu am învățat nimic. Ba mai mult, imprimă ideea că natura umană ar fi un comportament normal răspândit în tot universul.

Aaa, era să uit de pinguini; dacă ar fi mai multe scene cu ei, aș merge să văd iar filmul.

Concluzia finală este că cei de la Hollywood se bazează pe consumatorismul răspândit și promovat de societatea ”modernă” fiind leneși. E timpul pentru idei noi, nu perpetuarea celor vechi.