Categorie Palpând concretul subiectiv

Copiii și stomatologia, subiect și practică delicată

Am petrecut luna ianuarie în compania copiilor, cei mai mulți mici, rezolvând (sau încercând) urgențe stomatologice. La fel va fi și luna februarie: dinți și provocări pedodontice, copii și analiză socială, din plin în condițiile unei clinici de profil, cu adresabilitate… Continuă lectura →

2015punct

A trecut atât de multă vreme de când nu m-am mai plimbat pe plaja mea de gânduri, că mi-e aproape incomod acest exercițiu de sinceritate. Și, după atâta tăcere, stingheră vorba. 2015 a fost un an greu, dar plin. Un… Continuă lectura →

A fost o duminică…

….in care tarziu in noapte sau devreme de dimineata, un pisic mic si negru si neastamparat a descoperit o minge alba de ping-pong, pe care o tot pierdea intre pasele cu directie ale parintilor ei bipezi. Si sa vezi distractie!… Continuă lectura →

Viața, ca o candelă

Candelele din comerț au tot felul de mărimi și forme și culori. Ceruri de calitate și consistență variată. Întocmai aluatului din care suntem făcuți noi, oamenii. Diverse tipologii, grămezi de vise și temeri, lupte individuale sau comune și bucurii mici… Continuă lectura →

La răscruce de alegeri

     Era căldură și, totuși, frunzele ghivecelor colorate înșirate în curtea de la țară foșneau ușor.     Stăteam și știam că e așteptarea dinaintea plecării, frământarea dinaintea exuberanței. Calmul de dinaintea agitației.     Am închis ochii doar ca să… Continuă lectura →

Un regret mai regretat ca altele

     Deasupra tuturor regretelor mici, de care mă lovesc inevitabil prin oglinzi sau amintiri, domnește unul foarte mare- regretul de a nu fi făcut un sport susținut. Poate tenis, poate înot, măcar handbal sau balet. În sfârșit, orice fel… Continuă lectura →

Un moment

Un om cu stapanire de sine e mai liber decat un om stapanit de dorinte. (C.)Un moment. Si multe pauze.

Fericirea la timpul prezent

     Eu, mezina mofturoasă a familiei, copilul care strecura legume din ciorbe și se strâmba atât de des la farfuriile cu felul doi, studenta crescută în cămin în strânsă fraternitate cu microundele, m-am apucat de gătit. Ok, nu știu… Continuă lectura →

Să speri înseamnă fericire

     Ieri mi-am pierdut portofelul. Nu mi s-a furat, nu și-a luat singur viața în piept. L-am scăpat (din vedere), într-o situație în care am vrut să împac și capră, și varză, și muncă, și voluntariat, și punctualitate, și… Continuă lectura →

Cristina,

Când vei reciti aceste rânduri, jocul va fi terminat. Și vei primi confirmarea direcției pe care să mergi, deși nu cu inima deschisă, cu mintea împăcată. Doar tu știi ce război ai avut cu tine, câtă muncă de lămurire și… Continuă lectura →

« Articole mai vechi

© 2025 Plaja cu gânduri — Propulsată de WordPress

Temă de Anders NorenSus ↑