În regia lui Jean- Marc Vallee, având-o pe „blonda de la drept” personaj principal, Wild este un film foarte prost și foarte bun, deopotrivă. Acțiunea pleacă de la povestea cărții „Wild: From Lost to Found on the Pacific Crest Trail” și redă drumeția lui Cheryl Straind (Reese Witherspoon), care parcurge peste 1000 mile, singură, în încercarea de a-și vindeca răni trecute: o căsnicie ratată și decesul mamei ei.
Filmul este foarte bun pentru cei care trăiesc contextul, care au nevoie să se regăsească pe ei, cei care s-au pierdut în suferință. Pentru că fiecare suferă diferit. Dar este slab, lipsit de intrigi susținute și ritm, lent și plictisitor pentru cei care nu rezonează cu momente reale asemănătoare. Succesiune de flashuri din trecut, momente de fericire din copilărie sau mai târziu și greșeli autodistructive sunt alipite unor imagini ce redau experiența din sălbăticie a femeii. Un rezultat incoerent, pe alocuri, dar credibil în construirea dramei despre singurătate și doruri, temeri, slăbiciuni, acceptare.
Aceleași motive (drumeție, aventură, căutare de sine) se regăsesc și în alte filme, mai bine realizate, mai coagulate. De impact mai puternic.
1. Into the wild
2. 127 hours
Și daa, rămâi cu gustul ăla de poftă de aventură, să sari din pat, să împachetezi ce apuci, să pleci și să mai renunți la unu-două conforturi din viața ta. Și eu…
Lasă un răspuns