Update: NU sunt Blogger European, promovez voluntariatul!

     UPDATE: Rezultatele concursului aici.
     La prima citire, impactul fondurilor europene în România îmi suna arid. Și oarecum pompos, gândindu-mă la toate planurile, documentele, semnăturile, legislația în vigoare și mai ales birocrația care se învârt, presupus, în jurul acestui concept. Însă, acum zâmbesc în sinea mea, știind cât de dragă mi-a devenit aceasta terminologie, chiar după primul proiect pe care l-am experimentat dintr-o postură detașată de cea a beneficiarului care atrage fondurile. Deși neprietenoase la început, printr-un lexic îndepărtat de sfera mea imediată de interes, implementarea unui proiect, impactul acestuia prin atingerea obiectivelor și priorităților, strategiile de promovare a conștiinței europene sau dimensiunea interculturală mi-au devenit limbaj uzual, cu ajutorul cărora am putut jongla natural în candidaturile ulterioare depuse în vederea atragerii de fonduri europene.
      Cunosc beneficiile acestor fonduri majoritar din contextul voluntariatului, explicit desfășurat prin programul Tineret în Acțiune” (Youth inAction), programul Uniunii Europene cu finanțare de la Comisia Europeană, care vine în continuarea programului „Tineret” (Youth) și va fi implementat în perioada 2007 – 2013. (Sursa)

    Cel puțin din perspectiva voluntariatului, fondurile europene acționează în sprijinul ideii mai-binelui și mai-frumosului comun, pentru identificarea unei probleme resimțite la nivelul unei comunități și implicit soluționarea ei. Dar așa cum știu de prin vecini, acestea pot fi accesate și în interes personal. Pledoaria de mai jos se referă la prima categorie, în care am fost implicată inițial ca participant la proiecte organizat de parteneri francezi, cehi, turci sau germani pentru ca ulterior să fiu lider al grupurilor române implicate și chiar coordonatoare de proiecte internaționale implementate în comunitatea locală, ca beneficiar direct al acestei surse de finanțare.
     Principalul efect al fondurilor alocate este generarea de posibilități și existența alternativelor. Sunt, cumva, puntea dintre idee și acțiune, dintre “Aș face, mi-aș dori, aș schimba…” și “Fac, îmi doresc, eu sunt schimbarea!”. 
 

     În cazul particular al programului menționat, banii europeni sunt investiți în finanțarea proiectelor care susțin învățarea nonformală pentru tineri, vizând recunoașterea unor abilități și competențe dobândite în afara contextelor formale. Pe scurt, se ia o mână de oameni entuziaști care vor o schimbare, caută alte grupuri de naționalități diferite cu care să-si intersecteze viziunea și stabilesc un plan de acțiune. Se stabilește o țară gazdă, cea care va cere finanțare europeană în numele tuturor partenerilor și după ce au completat aplicația, în cazul aprobării ei, urmează implementarea proiectului. Aceasta este, de departe, etapa cea mai antrenantă din ciclul de viață al unui proiect, în care tinerii se întâlnesc, se descoperă și își completează personalitatea, cultura generală, capacitatea de adaptare și integrare, abilitatea de a comunica într-o limbă de circulație internațională, dezvoltă sentimente de toleranță și solidaritate în vederea coeziunii sociale, promovează cooperarea europeană în domeniul tineretului și află o grămadă de informații despre topicul care îi interesează.

     Și câte și mai câte alte elemente care contribuie la procesul educației nonformale, mai ales când ajungi să înveți despre tine, ajutându-i pe alții să învețe. Experiențele practice favorizează acest proces, fiind corelate și subordonate temei abordate: de la lecții teoretice de pictură până la ateliere de olărit, de la construit adăposturi pentru păsările sălbatice sau lecții de dans până la dezbateri, conferințe sau seminarii pe marginea unor noțiuni de interes actual sau prezentări informale și nonformale, toate aceste metode vin în ajutorul participanților, urmărind să le dezvolte abilități și cunoștinte. Metodologia proiectelor cunoaște atât de multe forme, încât diversitatea acestora face ca fiecare proiect să fie mai interesant, mai interactiv decat cele anterioare. Banii absorbiți sunt folosiți pentru asigurarea cazării, mâncării și aplicțiilor practice ale participanților, precum și a unui procent de 70% din costurile transportului acestora către destinația de desfășurare a proiectului. Acest mecanism face ca programul să fie accesibil, încurajându-se astfel implicarea activă inclusiv a tinerilor cu posibilități reduse.

     Proiectele de acest gen te aduc în primul rând față în față cu tine. Dincolo de schimbul valid de experiență interculturală și interpersonală, aceste activități se constituie în procese de asimilare a unor mentalități, a unor informații, a unor abilități. Pot să afirm cu toata convingerea că suma experiențelor desfășurate prin acest program constituie parte din cele mai memorabile amintiri personale. Dar, înainte de toate, a fost schimbarea.

     Întâi a mea, apoi (d)in jurul meu. Și cu timpul a intervenit puterea exemplului personal și forța de a fi luat ca model. Șansa de a-ți învinge limitele: de a vorbi în public când te știi bâlbâit, de a urca pe munte când ai rău de înălțime sau de a avea încredere în susținerea colegilor, atunci când ești legat la ochi. Mi-aș fi dorit să pot reda într-un material o parte din colajele pe care le realizăm la sfârșitul acestor proiecte, surprinzând momente cheie necesare perioadei finale de evaluare. Cum informațiile au caracter privat, nu-mi rămâne decât să încerc să descriu în cuvinte spiritul de echipă care se încheagă între participanții care, deși se întâlnesc pentru prima dată, își iau sarcinile în serios, satisfacția realizării produselor finale de proiect, îmbrățișarea diversității prin deschiderea la nou și prin asumarea diferențelor existente între oameni, combaterea prejudecăților prin dialog și exemplele experiențelor personale, nu violență sau jigniri.