Plaja cu gânduri

Din nou pe pârtie, lângă Arieșeni

În weekend am mai bifat o zi de zăpadă lângă Arieșeni, pe pârtia Piatra grăitoare, unde am ajuns pentru a doua oară în acest sezon. Am plecat de dimineață din Arad și, deși am încercat să recuperez din somn, drumul mi s-a părut mult mai prost decât la prima vizită.

iarna

Am ajuns la destinație înainte de ora 10 și atmosfera era lipsită de animație: barul de la baza pârtiei era închis, la fel și cel mai apropiat centru de închiriat echipamente. Scaunele nu erau întinse, parcarea turiștilor era destul de goală, angajații atunci soseau. Până ne-am echipat de atac, lucrurile s-au pus în mișcare și toate aceste elemente au transformat alegerea noastră într-o zi minunată.

2

Nu am prevăzut în prima recenzie detalii despre instalația de pe pârtie și nici despre personalul angajat, dar rectific acum această eroare: scaunele sunt grozave pentru că încetinesc pe urcări și coborâri, dar nu au parbriz sau încălzire. Personalul care supraveghează porțile de acces este super atent la detalii și înțelegător, iar aceste aspecte asigură evenimente fără incidente. Programul de funcționare este de la 10 până la ora 20, cu nocturnă funcțională de la ora 17.

final

Zăpada a fost bine bătută, iar lipsa aglomerației și temperaturile calde au menținut pârtia într-o stare foarte bună. Vremea a fost ca viața: când cu soare, când cu ceață deasă. Urcările succesive cu telescaunul au oferit spectacol de la un moment la altul, cu diferențe frumoase între atmosfera de la baza și vârful pârtiei. Pentru mine, ceața din anumite momente a fost o adevărată beție de adrenalină- moment oportun de a uita cine sunt și de a accelera spre cine vreau să devin. Și astfel, condusă de instincte, cu riscuri asumate, cu elemente surpriză (învăluite în ceață) am mai avansat puțin în lumea snoboarding-ului. Am și căzut, dar loviturile au fost mai mult spectaculoase decât dureroase.

ceata

Spre seară, pârtia s-a însingurat. Apusul a adus cu el cadre de o frumusețe simplă, dar atât de copleșitoare, o adevărată lecție de smerenie în fața naturii. Nu știu să concretizez cea mai potrivită descriere, dar m-am bucurat de o senzație intensă de libertate.

smerenie

Adaugă comentariu