Plaja cu gânduri

Niciodată nu e prea târziu…

…să miroasă  în casă a căldură de lemne arse în sobă, chit că-i jumatatea lui iunie.
…să mănânci o burtă de cireșe apoase și sparte de grauri, din pomii copilăriei, chit că la Lidl se găseau caserole ireproșabile.
…sa numeri bălțile după ploaie și să te stropești pueril, conștient fiind de riscuri, cauze, bucăți de medicină.
… să alergi prin iarba necosită, doar așa, din impulsul palpabilului de a lăsa urme, chit că vei îngreuna o muncă.
…să-i arăți bunicii poze pe Facebook, fără să ridici probleme de conectivitate și securitate.
Niciodată nu e prea târziu pentru verde crud dincolo de laptop, pentru cabinet închis conform programului și călătorii, multe călătorii. Niciodată nu e prea târziu pentru planuri, inclusiv pentru somn mai mult si vise asemenea.
Și nici pentru (la) fix.

Un comentariu

Adaugă comentariu